Mecanismul Antikythera

In anul 1900, resturile unui bizar instrument mecanic au fost recuperate de pe epava unei corabii antice, esuata la cativa kilometri de insula Creta.

Artefactul consta intr-un complicat sistem de roti de bronz (trei s-au pastrat pana astazi) si cadrane de sticla fixate intr-un cadru de lemn. Analiza cu raze X a relevat faptul ca instrumentul fusese creat in anul 80 i.Hr., iar reconstituirea sa i-a dezvaluit functionalitatea – aceea de veritabil „computer“ astronomic, care putea indica, in functie de ora si de zi, pozitia exacta a Soarelui, a Lunii si a tuturor planetelor din sistemul solar. Desi se stie ca grecii erau buni astronomi, nici o informatie de ordin istoric pastrata de la ei nu semnaleaza existenta unei masinarii atat de sofisticate.



Mecanismul este cel mai vechi calculator stiintific complex cunoscut. Este remarcabil prin nivelul de miniaturizare si gradul de complexitate a pieselor sale, fiind comparabil cu cel al ceasurilor din secolul 17.
Mecanismul are trei cadrane principale, una pe faţă, şi două pe spate. Cadranul din fata are două scări concentrice. Inelul exterior este impartit in 365 de segmente, fiecare segment reprezentand o zi din calendarul egiptean al anul sotic (In Egipt Calendarul Solar avea 365 de zile, fiind mai scurt decat calendarul astronomic).



Aceasta scara era folosita pentru a compensa efectul sfertului de zi din an (sunt 365.2422 de zile pe an), era data cu o zi inapoi odata la 4 ani. Dar calendarul iulian, primul calendar aparut in regiune care indica si anii bisecti, a aparut de abia pe la 46 I.H. Adica la aproape un secol distanta de perioada in care se crede ca a fost construit mecanismul (totodata anul bisect a fost calculat eronat pana in primul secol). Scara interioara are drept gradatii semnele zodiacului grecesc, impartite pe grade.

Cadranul frontal avea probabil cel putin 3 ace indicatoare, unul arata data, iar celelalte doua indicau pozitia Soarelui si a Lunii. Indicatorul lunar era setat in asa fel incat sa indice prima anomalie din orbita Lunii. Se poate presupune ca indicatorul Soarelui avea o setare similara, dar piesele componente ale acestui mecanism (daca a existat) nu au fost gasite. Cadranul frontal mai are atasat un al doilea mecanism, un model sferic al Lunii, care indica fazele lunare.

In inscriptiile de pe mecanism exista niste referinte la planetele Marte si Venus, este evident ca nu ar fi fost cine stie ce greutate pentru fabricantul mecanismului sa adauge componentele necesare pentru a calcula si pozitiile acestor planete. Se speculeaza ca mecanismul ar fi fost capabil sa reprezinte si sa calculeze pozitia tuturor celor 5 planete cunoscute grecilor. Dar nu au fost gasite piesele componente ale acestui mecanism planetar. Cadranul frontal mai include si o parapegma, un stramos al almanahului modern, care era folosita pentru a tine evidenta perioadelor de rasarit si apus a unor anumite stele. Se crede ca fiecare stea e identificata de caracterele grecesti care au legatura cu detaliile inscrise pe mecanism.

Cadranul din parte de sus a spatelui mecanismului are forma unei spirale, cu 47 de diviziuni la o rasucire, prezinta cele 235 de luni ale ciclului metonic de 19 ani (Perioada de 19 ani, dupa care fazele Lunii se repeta la aproximativ aceleasi date calendaristice). Acest ciclu e important in corectarea calendarelor.

Cadranul din partea de jos a spatelui aparatului e si el in forma de spirala, cu 225 de diviziuni care reprezinta ciclul saros (interval de timp egal cu 18 ani 11 zile 8 ore, dupa care se produc in mod periodic eclipse de Soare si de luna. Are o durata de 223 revolutii sinodice, adica 242 revolutii draconice sau de 239 revolutii anomalistice); totodata mai exista in acelasi loc un cadran auxiliar care reprezinta cei 54 de ani ai ciclului triplu Saros (Exeligmos).

Proiectul de Cercetare a Mecanismului Antikythera, al carui personal e compus din experti din Marea Britanie, Grecia si Statele Unite, au detectat in iulie 2008 cuvantul “Olympia” pe unul din cadranele despre care se credea ca infatiseaza cei 76 de ani ai ciclului calipic (perioada de 76 de ani), precum si numele altor jocuri din Grecia Antica, probabil ca era folosita pentru a tine evidenta datelor la care aveau loc jocurile olimpice antice.